Să le iubesc deodată 

Dimineaţa mă iubeşte. 

Cum mă vede, mă ocrotește. 

Îmi dă din energia ei, 

Scăldându-mă în razele sale,  

Aducând lumină în sufletul meu  

Doar prin simpla atingere. 

Iubesc dimineața,  

Dar nu îi arăt asta niciodată.  

Evit să mă întâlnesc cu ea 

Şi o înşel cu noaptea. 

Noaptea care mă iubeşte, 

Arătându-mi ce înseamnă o lumină interioară  

Când totul în jur e beznă. 

Dezbătând împreună acea infinitate de gânduri 

Ce apare odată cu întunericul. 

Iubesc noaptea. 

Mi-aş dori să-i arăt dimineţii c-o iubesc, 

Cum îi arăt nopții.  

Va fi posibil vreodată  

Să le pot iubi deodată?